TURISM

STATIUNEA

Statiune cu sezon permanent, Sovata a fost mentionata pentru prima data ca loc tamaduitor intr-un document din 1597, dar abia in 1850 devine statiune balneara. Este inconjurata de dealurile Cireselu (912 m), Capela (720 m), Bechis (1.079 m), Dealul Mic si Muntele de Sare, fiind acoperita cu paduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi si mesteceni.

Statiunea are o clima subalpina, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 18,5°C) si ierni blande (temperatura medie in ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,6°C, iar media anuala a precipitatiilor este de 750 mm.
Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Alunis (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Rosu, Mierlei si

serpilor, cu ape clorurate (cu concentratie mare - de la 40 la 250 gr/litru) si sodice, prezentind fenomenul de heliotermie

(vara, temperatura apei variaza in functie de acumularea caldurii solare in apa sarata, apa calda fiind protejata de un strat de apa proaspata provenita din raulete, care nu se amesteca cu apa sarata, ci se mentine la suprafata, actionind ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adancime), cel mai mare lac heliotermal, sa varieze intre 10-20°C la suprafata, 30-40°C la adancimea de 1 m si 40-60°C la adancimea de 1,5 m.

Cu toate acestea in statiunea Sovata se pot practica si sporturile de iarna datorita partiei si climatului din acea zona. Partia de ski se afla la 10km de statiune, pe un drum care este deschis atat vara cat si iarna.
Statiunea dispune de 2 partii una pentru incepatori si copii si una de nivel mediu. Mai jos va vom prezenta dotarile ambelor partii.

TRATAMENTE

Statiunea este indicata pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica, sterilitate) dar si pentru afectiuni degenerative, inflamatorii si reumatismale (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroza, poliartroza, dureri articulare, tendinite, tendimiozita, poliartrita scapulohumerala), stari posttraumatismale (dupa operatii vindecate la articulatii, muschi, oase, dupa luxatii si entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoza).
Statiunea beneficiaza de dotari multiple (pentru bai calde, in cada sau bazin,cu apa minerala sarata prelevata din lacuri; pentru tratamente ginecologice si impachetari cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicala; plaje pe malul Lacului Ursu si Lacului Alunis etc.).

Localizare
Oras aflat pe cursul superior al raului Tarnava Mica, in Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Muntilor Gurghiu (Carpatii Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Targu Mures (resedinta Judetului Mures). Se poate ajunge cu masina pe DN13A Balauseri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferata 307 Blaj-Tarnaveni-Praid.

·  Sovata - Praid, salina (5 km)
·  Sovata - Corund (ceramica populara) (20 km)
·  Sovata - Lacul Rosu (70 km)
·  Sovata - Cheile Bicaz (75 km)
·  Sovata - Sighisoara (68 km)
·  Sovata - Targu Mures (60 km)

PRAID (SALINA)

Prin exploatari masive de sare au ramas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scazuta 66-70% si presiune mai mare decat la suprafata in medie de 735-738 mmHg.

Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Aici s-au amenajat sanatorii subterane, tratamentul subteran, a inceput prin anii 1960, in mina Gh. Doja. In 1980, baza de tratament a fost mutata la "orizontul 50", care se afla la o adancime de 120m de la suprafata avand o latime de 20m, inaltime de 14m si lungime de mai multe sute de metri. Pe o distanta de 1250m de la intrare pana la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei.
In timpul sezonului de vara, numarul persoanelor care viziteaza mina si a bolnavilor care se trateaza aici, ajunge pana la cifra de 2500-3000/zi.

Salile din subteran sunt dotate cu un sistem de iluminat, terenuri de joaca pentru copii, o capela ecumenica, bufet, biblioteca, mese de biliard, toate acestea avand menirea de a oferi o recreere pentru bolnavii, care in mod obligatoriu trebuie sa petreaca aici zilnic 4 ore.

Intr-o cheie de o frumusete rara, si intr-un cadru pitoresc natural se afla localitatea Corund, cea mai renumita asezare a "tinutului sarii". Numele de Corund e inseparabil de ceramica populara, fiind unul din centrele olaritului popular din Transilvania. Marfurile artizanale expuse in fata caselor atrag turistii care trec prin satul Corund. Ei pot alege din frumoasele obiecte din ceramica, pai sau rogojina, articole din lana, iasca sau lemn.

LACUL SI BARAJUL DE LA BICAZ (MUNTII CEAHLAU - TARCAU)

Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut si sub numele de “lacul Bicaz”, este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Latimea variaza de la 200 m pana la 2000 m. Adancimea maxima a apei se realizeaza la baraj, unde atinge valoarea de 90 m. Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare al apei, fiind maxima (circa 3000 de ha) cand panza de apa se ridica pana la cota de retinere normala a barajului, situata la 513 m altitudine, si minima (circa 1700 de ha), cand aceasta coboara la pragul gurii de intrare a apei in canalul de aductiune, situat la 460 m altitudine. Perimetrul lacului este de 71 km, iar volumul lui total de cca. 1250 milioane m3 de apa.

De o rara frumusete, Cheile Bicazului au fost formate de apele repezi ale raului Bicaz; cu o lungime de peste 6 kilometri, de la Lacul Rosu pana la Bicazul Ardelean, cheile fac legatura intre Transilvania si Moldova. Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpuita, cu pereti masivi de calcar aflati de o parte si de alta a drumului, ce par sa te acopere.

LACUL ROSU

in Muntii Hasmas la altitudinea medie de 980, intr-o zona deosebit de pitoreasca se gaseste cel mai tanar lac natural din Romania, in forma de "L", adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.
		Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in oglinda lacului. Localitatea cu acelasi nume se gaseste pe marginea DN 12C, in valea paraului Bicazului, la distanta de 29 km de Gheorgheni, 33 km de orasul Bicaz. O particularitate deosebita reprezinta lacul in sine - padurea de odinioara, care s-a conservat partial si care se zareste prin apa lacului. Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurmile pana la lac.